Dimineața iar lipsește, totul e schimbat acum soarele lipsește și el.

Ma plimb cu pași rătăciți prin viata, privesc fiecare dala de pe strada asta murdara si veche, visez sa scap de drama dar aflu ca sunt dependent de ea. Am mers ani si ani pe aceasi strada în speranța ca am sa găsesc o răscruce de drumuri.

Fiecare lumina de pe strada duce cu ea visul unei speranțe, poate următorul pas o sa fie unul bun. Nu sunt speranțele mele sunt visele unui om ce a uitat sa îngroape cu el ultimele rămășite ce îl țin in viata.

Trăiesc într-o lume murdara plina de prejudecați , o lume cu sufletul pătat de dulcele gust al avuției,

Cineva acolo sus exista! Si spun asta pentru ca de fiecare data se împotrivește mie. Acum mi’a dat un alt motiv sa trăiesc, știe cât de mult îmi pasa de cei ce cred in mine si ma apreciază. Un pot sa mor știind ca am sa provoc cuiva lacrimi. Lacrimi care curg precum acidul pe un obraz nevinovat.