Afara inca ploua, si fiecare picatura loveste in picajul ei tigla de pe casa lasand in urma ei un sunet in magnificul concert de afara, focul din semineu inca mai arde plapand si incet din cand in cand trosnind . Batrana intr’n fotoliu inca isi admira goblenul proaspat terminat, pisoiul toarce sictirit langa picioarele ei tresarind atunci cand in foc se mai aude cate un trosnet. Parca ploaia de afara s'a mai linistit si nu mai loveste cu atat furie peretii si acoperisul cabanei. Batrana pe numele ei Suzzanne se ridica de pe fotoliu cu gandul sa ridice ceainicul de pe foc, deoarece un suiet afurisit strica melodia naturii. Tragand cu ea cei 64 de ani petrecuti printre noi, porneste usor spre incaperea de alaturi cautand incet cu privirea blajina ceainicul. pisioiul ii insoteste fiecare miscare asemenea unui copil dornic sa isi ajute mama, asemenea unui copil ce vrea sa ii demonstreze tatalui ca este inseajuns de puternic sa il ajute. Cu mana ridata de anii ce au fost Suzzanne serveste ceaiul din plante aromate, nu inainte sa pune jumatate de masura cu lapte intr-un castron pe care scria cu litere purpurii Donny. totul in jur parea .... (partea I continuare mai incolo)